Cum resimte fiecare dintre noi pandemia (COVID-19)

 

În primul rând, pentru informații oficiale despre COVID-19,  accesați:

• Ministerul Sănatății – http://www.ms.ro/
• Departamentul pentru Situații de Urgență – http://www.dsu.ro/

De-a lungul evoluției umanității, sentimentul de siguranță a fost conferit de apartenența oamenilor la grup. Izolarea este percepută mai mult ca o stare fizică de urgență. Valoarea interacțiunii sociale a devenit o parte importantă pentru ființa umană, care se traduce și la nivel biologic, de exemplu, prin reconfigurarea circuitelor neuronale și reacției organismului la stres (https://raportuldegarda.ro/articol/distantare-sociala-covid-19-modele-interventie/).

Fiecare individ dă acestei perioade  o semnificație specifică care este direct proporțională cu istoricul său de viață, trăirile specifice existenței sale, evenimentele la care a luat parte, într-o oarecare măsură trăsăturile ereditare, obișnuința/neobișnuința de a se uita către sine sau către exterior și propriile mecanisme de apărare.

În funcție de modul în care ne răspundem la aceste întrebări, ne putem da seama care sunt elementele care ne influențează trăirile în această perioadă și astfel că vom avea și răspunsurile nevoilor noastre, adică ce se ascunde de fapt sub învelișul acestor trăiri.

Ieri, într-o discuție cu unul dintre Oamenii cu care colaborez, de altfel un Om tare drag mie, așa cum sunt toți Oamenii cu care lucrez, am concluzionat  că sunt foarte multe lucruri pe care le putem remedia, că putem construi și reconstrui din nou și din nou atâta timp cât dorința și motivația există. Se menționează acest aspect  în condițiile în care motivul prezentării la terapie a fost unul legat de sănătate, care între timp a fost remediat, dar odată cu  această perioadă și cu toate aceste trăiri la nivel emoțional, va exista o  oarecare probabilitate de reinstalare.

Astfel că viața și existența în sine  sunt percepute de fiecare dintre noi în funcție de lentila prin care putem alege să vizualizăm fiecare experiență. Dar și această alegere este condiționată de foarte mulți factori, uneori care vin din interior și alteori din exterior.

În același timp, suntem cu toții conștienți că există situații extrem de grele, situații în care oamenii se confruntă cu pierderea unor persoane dragi (nu neapărat ca urmare a acestei perioade), iar atunci este mai mult decât necesar să ne întrebăm de ce au acei oameni nevoie, cum putem fi alături de ei în funcție de nevoile pe care le au în acele momente grele.

În continuarea tematicii menționate și anume felul în care trăiește fiecare dintre noi experiența actuală, poate că este un moment de referință în care avem posibilitatea de a ne întreba care este sensul vieții noastre? Ce contează cu adevărat? Ce ne sperie cu adevărat?

În toată această luptă zilnică de supravițuire, de evoluție și dezvoltare, este dificil să ne dăm voie să facem acele lucruri pe care ni le doream sau chiar ne reproșam că le experimentăm rar sau  chiar niciodată. Timpul insuficient este ca un laitmotiv al zilelor noastre. Acest subiect a fost dezbătut în cabinet, la întâlnirile cu prietenii, apropitații și chiar în cele mai frecvente și personale gânduri. 

1. Ce am face diferit sau cum am face diferit dacă am avea mai mult timp?
2. Ce apreciem cel mai mult în acest moment al vieții noastre?
3. Am avut ocazia să ne manifestăm recunoștința sau să ne exprimăm emoțiile față de persoanele cele mai importante din viața noastră?
4. Sau credem că pur și simplu este de la sine înțeles pentru ceilalți ceea ce simțim?
5. Cum ne-am simți noi dacă acele persoane sau cineva ar exprima/manifesta față de noi sentimentele sale?
6. În ce mod ar schimba existența noastră?

Literatura de specilitate, experiența  lucrului cu oamenii în cabinet și chiar experiența personală, au demonstrat că cele mai importante și definitorii momente pentru  fiecare ființă umană sunt chiar aceste momente pe cât de simple inițial, pe atât de complexe ulterior.

Și asta nu înseamnă că nu contează nevoia de supraviețuire și siguranță a de a plăti facturile, ratele la bancă, chiriile unde este cazul, întreținerea copiilor și așa mai departe, doar că depinde de fiecare cum structurează și resimte aceste trăiri. De multe ori paharul pe care îl privim este mult mai plin decât gol dacă ne dăm voie să vedem asta.

 Poate că în această perioadă avem momentul și spațiul să ne uităm spre acele aspecte pe care deși la nivel teoretic le exprimăm, la nivel practic motivăm că nu avem acel timp necesar.

Fiecare dintre noi este arhitectul propriei vieți, cu aspectele pozitive și negative care vin în întâmpinarea fiecăruia.

1. Dacă ați avea posibilitatea să faceți ceva diferit care ar fi acel lucru? Oare chiar a trecut timpul pentru asta?
2. Când le-am spus ultima dată celor dragi mie cât de importanți sunt pentru mine?
3. Mi-aș dori ca persoanele dragi mie să-și manifeste mai des sentimentele față de mine? Am comunicat asta?
4. Când mi-am privit pur și simplu persoanele dragi (copii, partener, părinți, prieteni etc.) din perspectiva caracteristicilor pe care le admir/prețuiesc?
5. Am avut curajul să mă vulnerabilizez față de o anumită persoană chiar dacă nu aveam certitudinea că sentimentele sunt reciproce? Ce ar atârna mai mult în balanță, să trăiesc cu sentimentul că acea persoană nu va ști niciodată ce am simțit pentru ea sau posibila respingere?

Sunt întrebări la care fiecare dintre noi putem da propriile răsounsuri în funcție de propriile alegeri, ceea ce nu înseamnă că pot fi corecte sau greșite, ci pur și simplu că ne aparțin!

Dragilor, acestea fiind spuse, vă urez liniște, sănătate, iar odată cu acestea îndeplinite, fiecare dintre noi să-și găsească sensul propriilor trăiri!

Să aveți/găsiți  zile cu soare în fiecare dimensiune a  vieții voastre! 🙂