
Încep în a scrie acest articol cu mențiunea că identificarea cauzelor psihologice ale apariției bolii nu trebuie să înlocuiască analizele și ivestigațiile făcute în spațiul medical specializat (care sunt absolut necesare), ci, eventual, să vină ca o completare a întregului proces de investigație și intervenție în ceea ce privește persoana afectată.
Mintea și corpul funcţionează ca un întreg, așa că procesul minții influențează corpul fizic, fie că vorbim despre sănătate, fie despre boală. Așadar, corpul fizic nu este imun la trăirile psihice.
„Să îţi înţelegi conflictele, nevoile și temerile — să înţelegi viaţa emoţională a propriului corp— este pasul cel mai important spre controlarea factorilor psihologici care provoacă, declanșează sau agravează boala (Ted A. Grossbart, Carl Sherman).”
„Hernia de disc este o afectiune care apare cand un disc intervertebral se deterioreaza (in principal, este vorba de inelul fibros – partea asezata la periferia discului intervertebral), ceea ce permite continutului gelatinos elastic al acestuia (nucleul pulpos) sa iasa in afara. Un disc herniat in urma contactului sau a compresiei exercitate asupra nervilor sau maduvei spinarii poate sa determine aparitia durerii, amorteala si slabiciunea la nivelul mainilor sau picioarelor. Nu toate persoanele care au hernie de disc prezinta aceste semne ale herniei de disc.” (Dr. Andrei Spatariu, Medic specialist Neurochirurgie).
TIPURI DE HERNIE DE DISC (preluare.https://www.reginamaria.ro/dicționar-de-afecțiuni/hernia-de-disc):Deși poate apărea la orice nivel al coloanei vertebrale, cele mai des întâlnite forme de hernie sunt cele în partea lombară (zona de jos a spatelui) și cervicală (zona gâtului) – zonele corpului pe care le folosim cu precădere în viață de zi cu zi, când ne aplecăm sau când dormim pe-o parte. În funcție de zona afectată, durerea se manifestă diferit.
- Hernie de disc lombară. Dacă deplasarea discului intervertebral s-a efectuat la nivel lombar, afecțiunea se numește hernie de disc lombară. Simptomele herniei de disc lombare se manifestă că durere în zona feselor, a coapselor și sub genunchi. Cei mai afectați nervi sunt cel sciatic (cel mai lung nerv din organism) și cel femural. Durerile pot fi însoțite de furnicături, amorțeli și tulburări de sensibilitate la nivelul membrelor și al zonelor afectate.
- Hernie de disc cervicală. Dacă discul herniat se află în partea superioară a coloanei vertebrale, afecțiunea se numește hernie de disc cervicală, iar senzația de durere se va manifestă la nivelul umerilor și al brațelor. Astfel de dureri cresc progresiv în intensitate și pot fi însoțite de senzația de furnicătura sau amorțeală.
Ruediger Dahlke se raportează la boală ca la un drum plin de sens, ca la o modalitate a sufletului de a transmite la nivel conștient prezența unor suferințe sufletești nevindecate. Astfel că pentru înțelegea întregului proces avem nevoie să putem identifica și înțelege ce vrea boala să ne zică, adică să descifrăm mesajul bolii.
Raportarea psihologică a herniei de disc lombare conform lui Ruediger Dahlke:
Dacă o hernie de disc ține timp mai îndelungat, se poate ajunge de la furnicături inițiale, la senzații de „furnicături care umblă pe tine”, până la paralizii în sensul unei paraplegii.
Tabloul bolii dă de înțeles la început prin senzații neplăcute ce percepție neadescvată și derulantă avem despre jumătatea inferioară a corpului. În paralizie se întruchipează o formă neeliberată de detensionare. Iar sarcina constă în a o trăi pe aceasta în mod eliberat în raport cu abdomenul și picioarele.
Cu picioarele și infirmitatea lor sunt abordate temele „a sta” (statornicie, stare, stabilitate) și „a merge” (înaintare, progress, ascensiune). Se pune problema de a se relaxa în această privință, respectiv de a adduce relaxare în aceste domenii.
Problematica specială a afecțiunilor discurilor intervertrebrale arată neputința celor afectați de a se ridica drepți și arată lipsa de verticabilitate. Se obervă cât de greu și de dureros este pentru cei în cauză să meargă pe calea dreaptă.
Mesajul este tocmai acela de a învăța să accepte în interiorul său poziția din exterior, adică de a transforma umilirea în umilință reală.
Sub același diagnostic se încadrează și cazurile opuse, acei pacienți drepți ca un băț, exagerat de drepți. Cei care merg ca roboții cu mișcări în unghi drept, întrucât cea mai mica mișcare de aplecare sau abatere de la linia vertical le provoacă dureri insuportabile.
Prin mersul lor (imaginea ofițerului țanțoș) transmit că nu acceptă niciun fel de compromise și denotă un nivel foarte ridicat de încăpățânare. Lecția lor este să învețe smerenia și onestitatea autentică.
Un alt element important pentru ambele situații prezentate face referire la faptul că există un sentiment constant de împovărare și că persoanele afectate s-au încărcat cu prea multe.
Întrebări legate de ritualul bolii/simptomului și de cadrul său (Ruediger Dahlke, „Boala ca șansă”):
- Cum îmi resimt propria verticalitate?
- Simt că dau dovadă de coloană vertebrală și mă fac drept pentru lucruri importante din viața mea?
- Sunt flexibil și maleabil , capabil de o smerenie autentică?
- Partea feminine este pusă sub presiune de cea masculine sau chiar eliminată?
- Port inconștient boli pe care nu le vreau în mod conștient?
- Ce poveri duc de dragul recunoașterii? Cere simptomul meu de la mine linște sau mișcare?
Dacă ne raportăm la minte și la corp ca fiind un tot, Ruediger Dahlke ne sfătuiește să ne imaginăm corpul ca fiind „scena pe care se manifestă procesele interioare”. Aşadar este nevoie să se înţeleagă interpretarea bolii şi să se transpună conştient în practica (prelucrarea motivului și a cauzelor) de zi cu zi paşii evolutivi necesari.
Această perspectivă suplimentară de abordare ne ajută să identificăm și să lucrăm și cu acele carențe emoționale specifice dezechilibrului care a condus la apariția și întreținerea simptomului/ bolii.
Lasă un răspuns